luni, 23 septembrie 2013

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (III)

Mult timp, istoricii au taxat drept legenda traditia pastrata de cronicile muntene din secolul XVII, inspirate, spuneau ei, de cele moldovene mai vechi. Cele muntene povesteau ca Tara Romaneasca a fost intemeiata de un anumit „Negru Voda”, un voievod venit din Tara Fagarasului, deci din Ardeal, aflat atunci sub stapanirea regatului maghiar, care a trecut muntii si s-a asezat la Camplulung, unde si-a construit o curte domneasca, in jurul anului 1290. Insa primele informatii istorice certe incepeau cu Basarab, invingatorul regelui maghiar in celebra lupta cunoscuta drept batalia de la Posada.
Citeste mai departe >>

marți, 3 septembrie 2013

Românii din Timok (2)

EPISODUL II. SUB TURCI – PRIVILEGII PENTRU SUPUSII ROMANI TIMOCENI
În 1425, printr-o coordonare a armatelor muntene, bănăţene şi transilvănene, trupele bănăţene au cucerit cetatea Vidin după o luptă îndârjită [14]. Şi Iancu de Hunedoara va ţine piept în sudul Dunării otomanilor. În campania din 1443 i se alătură un uriaş număr de voluntari din zona Morava. La 3 nov. va cuceri Nişul. Tot atunci Skanderbeg va întoarce armele împotriva turcilor în Albania în înţelegere cu Iancu de Hunedoara. În 1444 Ioan Corvin ia cetatea Cladova, oraşul Vidin, apoi Razgradul, Şumenul, Novi Pazarul ajungând până la Varna, iar sfârşitul tot în sudul Dunării îl va găsi15. Se spune că el a împărţit satelor de aici dascăli şi popi. Viaţa bisericească era sub ascultarea episcopului de Râmnic. Turcii acordă privilegii românilor. ,,Craina era sub cârmuirea eredidară a familiei Carapancea.
Citeste mai departe >>

marți, 4 iunie 2013

Românii din Timok (1)

Viorel Dolha:
EPISODUL I. TRIBALIA ŞI DACIILE SUD-DUNĂRENE – LEAGĂN AL ROMÂNISMULUI
Prin regiunea Timocului este desemnat teritoriul din dreapta Dunării din nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei cuprinzând din Serbia ţinutul de la Muntele Rătan [1] (despre care o legendă a românilor timoceni spune că este “buricul pământului”) la Dunăre, de la valea Moravei la valea Timocului, iar din Bulgaria zona Vidinului până la Lom. N. Iorga [2] spunea că “atât în Serbia cât şi în Bulgaria sunt sute de mii de români care trăiesc dincolo de apă tocmai cum trăiesc oltenii şi ţăranii munteni pe malul cel stâng”, iar G. Vâlsan că avem aici “o adevărată Bucovină de Sud”.
Citeste mai departe >>

duminică, 24 martie 2013

Despre Spiritul Românesc

Tot ce-o  mai ramas din Noi, Românii… o fost Limba, Colindele si Pastoritu’…Si-o fost destul! Tara se numeste Romania; Limba este cea Stramoseasca-Romaneasca; Noi ne chemam Români.
Chiar daca Imparatia s-o dus pe Apa Sambetei; Chiar daca ne-or potopit venitúrile; Chiar daca ne-or numit Vlahi; Chiar daca ne-au smuls limbile ‘ca vorbeam romaneste; Chiar daca ne-or bagat pe gat Pravoslavia; Chiar daca am ajuns, o vreme, straini pe fostele noastre pamanturi… astazi suntem Români!
Colindele nostre sunt dovada vie ca o Mana de Romani Batrani… totusi,.. o ramas prin Munti… sa cante spre NeUitare… Vremea Sfantului Soare:
Citeste mai departe >>

miercuri, 13 februarie 2013

Despre românizarea Basarabiei în perioada ţaristă

Identitatea moldovenilor din Basarabia ţine mult procesele istorice prin care a trecut ţinutul nostru, iar pentru a înţelege esenţa problemei identitare, este nevoie să privim ceva mai critic unele momente ale istoriei.
Unul din primele lucruri care m-a suprins este creşterea bruscă a populaţiei Basarabiei după anul 1812. Într-un articol publicat în revista românească „Historia” este dezvoltată destul de amănunţit această problemă[1]. Indiscutabil, crearea oblastei Basarabia, a contribuit foarte mult la transformarea acestei provincii mărginale şi semipustii, într-o regiune economic activă.  Unul din indicatorii acestor schimbări pozitive a fost creşterea rapidă a locuitorilor şi dezvoltarea oraşelor.
Înainte de a citit fragmentele de mai jos, aş vrea să precizez că le-am tradus din rusă cu o maximă exactitate, fără a substituie vreun termen cu altul, fără a face interpretări eronate.
Citeste mai departe >>

vineri, 1 februarie 2013

Cine suntem noi?


         Din nefericire pentru istoria poporului romanesc, exista o paguboasa prezentare a stramosilor nostrii. Noi suntem urmasii dacilor si romanilor. Lucru totalmente corect, cu rezerva mostenirii latine doar la nivel lingvistic. Insa noi nu reusim, sau nu ni se prezinta adevarul in totalitate - noi suntem continuatorii tracilor.
            Daca, prin absurd, pentru doua mii de ani poporul acesta, cucerit initial de alta populatie, ar avea limba schimbata, ar fi scindat, asa cum au patit tracii, ar fi gresit sa spunem ca o ramura a poporului nou nascut sunt urmasii oltenilor (iar aici putem numii orice alta zona) si a poporului x cuceritor. Pentru ca intreaga populatie este romaneasca.
Citeste mai departe >>

marți, 1 ianuarie 2013

Discurs despre Islamizarea Europei

 In mod normal textul reprodus mai jos nu prea are ce să caute pe un blog dedicat aproape in totalitate subiectelor legate de originea poporului român, precum si diverselor aspecte referitoare la popoarele inconjurătoare, cu care am interactionat de-a lungul vremii.... Totusi, pentru ca românii sunt un popor european, expus acelorasi provocari comune lumii europene, va supun atentiei urmatorul material:


Discurs rostit de Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii din Olanda, membru al Parlamentului olandez, în faţa adunării unor factori politici internaţionali, la unul din cele mai exclusive şi mai renumite hoteluri din New York, cunoscutul “Four Seasons”, în toamna anului 2009:
Citeste mai departe >>

luni, 10 decembrie 2012

O ipoteză interesantă...

Cititi si: Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească  UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN 
Si daca albanezii sunt veniti din România, nu românii din Albania?
Printre notitele Facebook ale lui Dan Alexe se gaseste una intitulata „Despre legaturile subterane ale românei cu albaneza…” În varianta tiparita, studiul lui Dan Alexe se gaseste în Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, Bucuresti, Nemira, 2001. Dar sa începem cu concluzia: „Evolutia fonetica similara a latinismelor în româna si în albaneza indica împrumuturi simultane si identice, ceea ce nu se explica decât prin convietuirea, prin locuirea într-un spatiu comun a vorbitorilor acestor doua limbi”.
Citeste mai departe >>

marți, 25 septembrie 2012

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (II)

Formarea Ţării Româneşti prin încorporarea voievodatului din Oltenia, dincolo de notaţiile cronicăreşti târzii, pare să se fi realizat subforma unei confederări şi nu printr-un act de forţă, dată fiind autonomia de care s-a bucurat Oltenia pe durata istoriei principatului. De personalitatea lui Basarab I, primul domn cunoscut al Ţării Româneşti, se leagă extensiunea teritorială spre gurile Dunării, pe seama tătarilor, dar şi prima victorie românească medievală, cunoscuta bătălie de la Posada, în contextul conflictului său cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou. Conduita politică a voievodului pare să se fi înscris în normele specifice unei regiuni de extremă volatilitate politică şi religioasă, alternând relaţiile de vasalitate cu Ungaria, colaborarea cu tătarii şi implicarea activă în luptele dintre bulgari şi sârbi.
Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (I)

Întemeierea celor două state româneşti extracarpatice are aceeaşi forţă de sugestie pentru publicul românesc pe care evenimente similare o deţin în mentalul naţiunilor europene, iar precaritatea informaţiilor scrise din epocă face loc vehiculării mitologiei populare şi legendelor mai mult sau mai puţin prelucrate de interpolările creative ale oamenilor de litere. Faptele lui Negru-Vodă de la Făgăraş, imaginea ambuscadei de la Posada, pusă în circulaţie de autorul Cronicii Pictate de la Viena şi oficializată de scrisul istoric, vânătoarea lui Dragoş şi uciderea zimbrului, şi-au câştigat dreptul de cetate în imaginarul colectiv şi în percepţia noastră despre începuturile statalităţii româneşti.
Citeste mai departe >>

joi, 5 iulie 2012

Care este originea vechilor voievozi români?

​​​Erau vechii domnitori romani cumani, maghiari, slavi sau romani? Singurii care pot da un raspuns cert sunt oamenii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. 
Despre ce inseamna GENESIS, despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi, a vorbit istoricul Alexandru Simon, intr-un interviu HotNews.ro.
Citeste mai departe >>

luni, 2 aprilie 2012

Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească

UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN

Insistenta deosebita asupra "formarii poporului" particularizeaza istoriografia si constiinta istorica româneasca. Chestiunea este însa dublata si amplificata prin întrebarea privitoare la spatiul formarii poporului român si limbii române. Aici se înscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, atasata "etnogenezei", a contribuit la crearea unei adevarate "obsesii nationale", întretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii nu este de altfel decît manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generale privind inserarea geografica a începuturilor poporului român. Ne aflam, din nou, în fata unei situatii particulare în istoriografia europeana.
Citeste mai departe >>

Comentarii recente

Recent Comments Widget