marți, 24 mai 2011

Rudarii/ Băieşi sunt urmaşii dacilor!

Alta definitie: rudár (rudári), s.m. – 1. Țigan căutător de aur. – 2. Țigan nomad care lucra obiecte de lemn. Bg., sb. rudar, din ruda „minereu” (Cihac, II, 320; Conev 76). Probabil denumirea s-a menținut, după ce s-a schimbat meseria primitivă, datorită consonanței cu rudă „par”. –Der. rudăresc, adj. (țigănesc; grosolan); rudărie, s.f. (meseria de țigan rudar; zăcămînt, mină).
Wikipedia le mai spune si Băieşi (sau Bayash; română : Băieşi, maghiară : Beas, slovacă : Bojáš, slave de miazăzi : Bojaši) se referă la un romi care trăiesc grup etnic din România , în sudul Ungariei , nord-estul Croaţiei , western Voivodina , Slovacia , Balcani , dar şi în America [1] şi Australia . Ei fac parte din ramura Romani de romi . Nume alternative sunt rudari (Ludari), lingurari şi Zlatari.
Potrivit unor cercetatori etnografi, rudarii nu sunt tigani, ci urmasi ai dacilor liberi, care s-ar fi stabilit dincolo de linia fortificata a romanilor numita Limes Transalutanus!

Ei nu cunosc decat limba romana si mai poarta si astazi cusme, precum dacii de pe Columna lui Traian. Datorita modului de viata, cutumuleor si izolarii au ramas in urma restului populatiei autohtone, ducand o viata mizera de ghetou. Rudarii din Pauleasca, judetul Arges, beneficiaza de curent electric (pe care nu-l pot plati) abia de cativa ani, ducandu-si traiul ca intr-o enclava, de pe o zi pe alta, din ajutoarele primite de la primarie, alocatiile pentru copii si mici indeletniciri exercitate la negru si neimpozitate de Guvernul Boc.

Refugiati dincolo de granitele civilizatiei romane, dupa Razboiul din 101 - 102 d.H., rudarii s-ar fi izolat in vai, constituind adevarate enclave ce dainuie pana in zilele noastre. Sunt negriciosi la fata, vorbesc numai romaneste si impartasesc religia ortodoxa. Ei traiesc din confectionarea si comercializarea maturilor, cosurilor de nuiele, a fuselor, albiilor si lingurilor - mestesug datorita caruia au fost asociati in mod eronat tiganilor lingurari. N-au lucrat la CAP si nici n-au detinut pamanturi asa ca, dupa decembrie 1989, n-au avut ce revendica. |n sezon, ocoalele silvice ii mai angajeaza ca  sezonieri, pentru culegerea ciupercilor si a fructelor de padure. Zootehnia pe care au practicat-o si o mai practica este subdezvoltata, fiind orientata spre cresterea animalelor mici (oi, capre, gaini, rate si cate un magar, ici - colo). Despre agricultura nici nu poate fi vorba. Mestesugurile rudarilor sunt pe cale de disparitie, de aceea traitorii acestor enclave fiind nevoiti sa traiasca mai mult din cersit si ajutoarele primite de la autoritati.
Paria societatii
Cei 1.200 de traitori ai satului Pauleasca, comuna Malureni, judetul Arges vietuiesc mult sub limita de subzistenta, dar sunt o forta electorala demna de luat in seama. Putini stiu carte, educatia fiind un adevarat lux pentru ei. |n prag de alegeri ori cand moare cineva important pentru comunitate, pentru ei e sarbatoare. {tiu ca vor primi mancare si anumite bunuri, pe care, in mod normal, nu si le pot permite. La ultimele alegeri, cei care au votat au pus stampila pe mai multe partide de la care au primit galeti de plastic, sepci, tuica si de-ale gurii, ca sa nu se supere nimeni. Iar voturile le-au fost anulate din acest motiv. Nu il injura pe Ceausescu, nu l-au injurat nici inainte, blazati cu soarta lor de paria ai societatii. Mult dupa 1989 au aflat despre schimbarea regimului, dar asta nu le-a schimbat, nici pe departe, viata in mai bine. Drumurile si-asa proaste devin impracticabile in anotimpurile ploioase ori geroase, iar de curent electric beneficiaza de curand. Cat despre automobile, nici nu poate incape vorba.
Mai putin emancipati decat tiganii
Rudarii din Arges au ajuns rareori sa lucreze ca salahori in mine ori pe santiere. Anul trecut, o firma de constructii le-a oferit locuitorilor din Pauleasca locuri de munca in Pitesti, pentru 1.000 de lei pe luna si transport gratuit. Putini s-au incumetat sa de-a curs ofertei, dar si aceia au renuntat repede. De firea lor sunt pasnici si se duc la biserica, dar la scoala mai putini. Se inmultesc repede si nu cunosc avortul. Daca in 2002, in Pauleasca de Arges locuiau 800 de suflete, astazi au ajuns la 1.200. De obicei se casatoresc intre ei si aproape nimeni nu ia drumul orasului. Sunt mai putin emancipati decat tiganii, de regula nu fura, iar la puscarie nu ajung mai des decat populatia majoritara. Se multumesc sa cerseasca, sa vanda maturi, cosuri si linguri de lemn, in sezon oferind ciuperci si fructe de padure, mai ales la marginea drumului. Din cauza tenului tuciuriu al rudarilor, putini sunt cei care cumpara astfel de produse de la ei.
De vorba cu un rudar sadea
Rudarii din Pauleasca sunt scumpi la vorba. Din modestie. Le e rusine sa se bage in seama cu romanii. Cu mare dificultate reusim sa-l provocam pe unul dintre ei, mai instarit, care, impreuna cu un fiu, cumparasera o capita de fan pentru cai de la un roman, contra sumei de 70 de lei:
- Grea viata?
- Hm...
- Vin ajutoarele de la primarie?
- Greu.
- Necazuri?
- ... Destule.
_ De care?
- Mi-a murit un baiat acum doua saptamani, avea 18 ani, adauga Marin in cele din urma.
- Cum asa?
- L-a prins caruta sub roata. Si mi-au mai murit doi, de 19 si 21 de ani. Il mai am doar pe asta, care ma ajuta, dar e insurat. Mai am o fata, da' a plecat de-acasa cu unul, fara sa ma intrebe. De parca n-as fi lasat-o. Asa, nu-i mai dau nimic, ca avea si ea ceva zestre de capatat de la mine, oricat de sarac sunt. Macar puteam sa-i ajut sa-si ridice o casa.
In fata durerii barbatului, ne abtinem sa intrebam despre alte amanunte referitoare la tragediile pe care le-a trait. Totusi, aflam tangetial despre o traznaie a "autoritatilor de la centru", care inregistreaza profituri din bani publici si din piatra seaca, in adevaratul inteles al cuvantului.
- Au venit unii, prin septembrie anul trecut, cu o magaoaie, sa ne vopseasca asfaltul.
- Cum, adica? Sa marcheze sensurile de circulatie si traversarile pentru pietoni?
- Cred ca da. Care asfalt, l-au intrebat oamenii, ca noi nu avem asa ceva de cand ne stim?
Mici ziduri chinezesti
Constructia Limes Transalutanus a inceput in anul 107 d.H., sub comanda lui Marcius Turbo, fiind dezvoltata de Iulius Severus, intre 120-126 d.H. La dimensiunile cunoscute astazi a fost adusa sub imparatul Septimius Severus, intre 193 - 211, ca baricada de aparare impotriva popoarelor migratoare. Linia era formata dintr-un drum ce urma orizontul, la marginea vestica a padurilor Teleormanului, si un val de pamant inalt de trei metri, cu o latime de 10 - 12 m, intarit cu portiuni de palisade sau ziduri de piatra si santuri de aparare. Se intindea pe 235 km, la o distanta variabila intre 5 - 30 km est de Olt. Al doilea Limes, cunoscut sub numele popular de "Brazda lui Novac", a fost ridicat ceva mai tarziu, traversand Oltenia.

32 de comentarii:

  1. Dacii erau cu par bălan și ochi albaștri și nu aveau de unde să știe limba română

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacu dd
      celtii
      Celtii (Galii) se pare ca au venit in Europa acum 10 mii ani in mai multe valuri din nordul marii Negre .
      Cateva influente ale limbii proto-celtilor, asupra limbii dacilor transmise de la daci la romani.
      1.Cuvantul :APA in proto-celt =ABO
      2. Cuvantul : ARA, in proto-celt =ARO ,Old Irish: aratha,rMiddle Breton: arazr ,Lat. aratrum,
      Gr. a´rotron.
      3.Cuvantul TATA , in proto-celt =TATO, ATA, Middle Welsh: tat ,Gr. a´tta, Go. atta, Lat. Atta
      4. Cuvantul AUZ (URECHE) , in proto-celt =AUS, Gaulish: Su-ausia ,Lat. auris,audire.
      5. . Cuvantul BOU , in proto-celt =BOU, Old Irish: bo ,Skt. Gau.
      6. Cuvantul BUZA , in proto-celt =BUSSU, Old Irish: bus,Gaulish: Bussu-maros ,Gaul. Bussu-gnata.
      7. Cuvantul (verbul) A DA , in proto-celt =DA, Skt. da^-, Lat. dare, OCS dati.
      8. Cuvantul DAR, DANIE , in proto-celt =DANU, Old Irish: da´n.
      9. Cuvantul DOGOARE , in proto-celt =DEGUI, Old Irish: daig ,Alb. djeg 'burn'.
      10. Cuvantul DUIOS , in proto-celt =DUIO.
      11. Cuvantul A FACE,A FAURII , in proto-celt =FARE-BER,FARU , ( arfer, arferu, arferyd),Lat= fare.
      12. Cuvantul A BEA , in proto-celt =PIBO (FIBO), Gaulish: ibetis,Skt. pi´bati, Lat. Bibo.
      13. Cuvantul CAPRA , in proto-celt =GABRA, Gaulish: Gabro-magus [Toponym] 'Goatfield', Gabrus
      Gr. ka´pros.
      14. Cuvantul GARD, CURTE , in proto-celt =GORTO (GORDO) ,probabil in franceza CORDON,'enclosure, gardenSkt. gr•ha´- 'house', Lat. hortus 'garden', OHG garto 'garden'.
      15. Cuvantul GAT , in proto-celt =GUTU=voce, Old Irish: guth.
      16. Cuvantul ROATA , in proto-celt =K—ROTO, 'round object'.
      17. Cuvantul ROSU (sange) , in proto-celt =K—RUS.
      18. Cuvantul CAINE , in proto-celt =CUON, Lat. Canis.
      19. Cuvantul LAUT (INBAIERE) , in proto-celt =LOUATRO, Gaulish: lautro,Lat. lauƒbrum, G. Loetro.
      20. Cuvantul LUCIRE, LICARIRE , in proto-celt =LOUKO, Lat. lux, 'light', Go. liuha? 'light', Gr. Leuko.
      21. Cuvantul MAGURA , in proto-celt =MAGOS.
      22. Cuvantul MAMA , in proto-celt =MAMA, Old Irish: muimmeProto-Indo-European: *mam(m)a 'mommy'OIr. ma´thir.,Lat. mamma, OHG muoma,Probabil Oltenii zic MUMA de la Celti.
      23. Cuvantul MURG , in proto-celt =MARC-OS, MARG-OS, Middle Welsh: march.Probabil MARKOMANII erau celti nu germani .
      24. Cuvantul MULSOARE, raul MILCOV , in proto-celt =MELG-OS, Old Irish: melg,Englez =milk.
      25.Cuvantul MARE , in proto-celt = MARA , Old Irish: ma´r, mo´rGaulish: -maros.
      26. Cuvantul OI , in proto-celt =OUI, Old Irish: oi.
      27.Cuvantul BRACINARI ,INBRACA, in proto-celt= BRACAE
      Si alte cuvinte dar nu mai este loc aici.........
      Se vede ca limba proto-celta avea multe cuvinte asemanatoare cu limba dacilor, transmise si azi NOUA ROMANILOR.

      Ștergere
  2. I-ai vazut tu ca aveau par blond? Daca ar fi asa.... nu se prea gasesc din astia azi in Ro. Singurii blonzi erau sasii ( unii) insa nemtii au cam plecat de la noi. Sunt si cativa unguri ( secui) blonzi, precum si tigani zisi "ungureni" tot asa. In rest, nu exista blonzi azi in Ro. de unde deducem ca rumanii NU sunt urmasii dacilor.... Asta daca aveau par blond cum zici tu. Insa NU aveau.

    RăspundeţiȘtergere
  3. conform referințelor istorice scrise - dacii erau bălăi cu ochi albaștri. Tracii se deosebeau de greci, fiind roșcați cu ochi albaștri. În afară de romani și greci toată Europa antică - Vestică, Centrală, Nordică și Balcanii cu Carpații erau locuiți de popoare la chip blonzi, roșcați, mai înalți și mai zdraveni ca grecii și romanii. Când romanii au luat primele prizoniere în masă - blonde germanice - romancile își vopseau părul în blond, ca să mențină interesul soților către ele.
    Zecile de migrații asiatice au contribuit la brunetizarea Europei.

    RăspundeţiȘtergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundeţiȘtergere
  5. Corect! Insa am o observatie: cred ca restul poporului roman e corcit foarte mult cu romi.

    RăspundeţiȘtergere
  6. nu cred ca am citit de cativa ani ceva mai imbecil. Dan Coste cred ca e un pseudonim, daca esti real, esti o sfidare a naturii.

    RăspundeţiȘtergere
  7. Dan Coste este un mare scriitor si marea soeranta a bodegii din colt

    RăspundeţiȘtergere
  8. eu sunt un rudar din garcov, si vream sa spun ca vata sociala a rudarilor sa inbunatatit foarte mult, o data poate ca eram asa da aztazi ave si noi tot ce are un roman normal masina,pamanturi, copii care sa duc la scuola etc.

    RăspundeţiȘtergere
  9. Excelent, multumesc pentru articol..

    RăspundeţiȘtergere
  10. RUDARII sint vechi daci asa spune istoria,ca ei vorbesc limba romana veche pe intelesul tuturor alta limba nu stui sa vorbeasca unde sar duce ei tot limba romaneasca (dacica)vorbesc si batrini lor erau sau sint si acum foarte buni in scluptura lemnului,pe cind acum tineretul nu o mai practica ca majoritatea lor au mers la scoli si au invatat alte meseri ,eu tot rudar sunt din CONSTANTA dar pina nu ma cunoaste nimeni mai indeaproape ma cofunda rrom ca sint brunet,dar sa nu uitam ca rromii stiu sa vorbeasca limba rromani dar rudari se rudesc la culoare cu rromii si la vorba cu romani va multumesc si astept si alte pareri

    RăspundeţiȘtergere
  11. nu stiu km stau ceilalti rudari ..dar noi cei din Albeni suntem deasupra rumanilor si krd k ei ne pretuiesc frte mult avem de toate masini case care mai de care deci in clz nu sintem saraci bne foart multii rudari au plecat in lume prin Italia prin Spania pe oriunde und se poat ajunge si si au facut rosturi in viata eo fak naveta la sc zi de zi 35 km din banii parintilor sunt la liceu la profil Servici si dpa vreau sa ma fac asistent medical .Sunt rudar dar knd sunt intre rumani parca totusi mi e rusine ma simt prost sunt un baiat mai retras in vorba ku baietii dar ku colegele ma inteleg super ,recent am intrb o kolega ce intelege prin cuvantul (rudar) si o zis k se gandeste la tigan.in fine .noi rudari sintem frte pasnici nu ne plak scandalurile .multe romance dn zona mea sau casatorit cu rudari pt k sint oameni la locul lor. MA MANDRESC K SUNT RUDAR si mi place k ma face dif de toata lumea

    RăspundeţiȘtergere
  12. http://dienekes.blogspot.com/search?q=bayash

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce seriozitate poate avea cineva care face o afirmatie atat de temerara fara a prezenta nici o dovada in sprijinul acesteia? Dumneavoastra nu demolati mituri istorice,ci construiti mituri infinit mai departe de realitatea istorica decat cele existente! E adevarat ,acestea sunt foarte corecte politic!Daca minciuna contribuie la slabirea constiintei nationale,este OK, daca o cosolideaza, este intolerabila!Testele genetice efectuate pe mai multe populatii de rudari atesta cu claritate originea asiatica si nord africana a acestora.Spre deosebire de acestia , traco-dacii apartineau haplogrupului R1a,nu celui H sau E ca in cazul primilor.

      Ștergere
  13. cerceteaza aici si nu mai vorbi aiurea
    http://en.wikipedia.org/wiki/File:HgE1b1b1a2.png

    RăspundeţiȘtergere
  14. Omul needucat se recunoste dupa limbaj. Chiar daca Ev13 a aparut in Balcani el tot nord african se numeste si dacic nu are cum sa fie!

    RăspundeţiȘtergere
  15. In primul rand vreau sa va spun caci rudarii dunt corcituri de tigani si tot din india vin , un fel de tatari care si-au pierdut limba caci sunt cei prosti dintre tigani, nu au nici cea maio mica legatura cu poporul dac , sunt niste analfabeti si atat nu le place munca ci doar sa fure .De cand au venit in europa tot din furat traiesc binenteles caci sunt si exceptii dar foarte putine.nu va e clar ca sunt indieni ori nu se vede .

    RăspundeţiȘtergere
  16. Buna seara,

    Sunt in cursul unei cercetari pe tema rudarilor, in vederea scrierii tezei de doctorat. Pentru mine, orice informatie cu referire la rudari este binevenita pe adresa de e-mail cercetare.rudari@gmail.com.

    Va multumesc !

    RăspundeţiȘtergere
  17. EU am inteles ca provin din Egipt,adusi de romani.Mi-ar place sa aflu daca este adevarat.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este doar o legenda. Romii au patruns prima data in Europa in jurul anilor 1100-1200 prin Imperiul Bizantin. Despre "rudari" nu stiu.....

      Ștergere
  18. Si eu sunt rudar:D is din medgidia

    RăspundeţiȘtergere
  19. In sfarsit s-a descoperit cine am fost si cine suntem.
    Minunat articol, slavit in veci sa fie scriitorul asta.
    O fi ruda cu rudarii ?

    RăspundeţiȘtergere
  20. Porca ati fi prosti va dati toti cu parerea !!!! Pe rudarii iau adus extraterestri cu o nava!!!!

    RăspundeţiȘtergere
  21. Saracu Burebista, ajunse si rudar...

    RăspundeţiȘtergere
  22. Samir Joksimović19 iulie 2013, 12:06

    Moeso-Românii sau Băieşii/Rudarii sunt o populaţie probabil autohtonă din Moesia superioara (astăzi Sârbia de Sud), latinizată deja înainte de era noastră şi care s-a dus în Evul Mediu la munca în Muntenia (şi o parte mai târziu în Ardeal şi Moldova). Fiind străină a trecut acolo după un proces fiscalo-feodal lung la statut de robii, adică "ţăgani", la fel ca Rromii – fapt ce a pricinuit confuderea lor frecventă cu Rromii, mai ales în ultimul timp în textele administrative şi politice. În România, au pierdut repede graiul lor, foarte asămănator cu dialectul român banaţean, dar se pastrează pur în Croaţia (jupania de Ciakoveţ) şi Ungaria. Găsim comunautăţi lor în Bulgaria, Bosna, Grecia, Mexico, Chile şi Colombia.

    RăspundeţiȘtergere
  23. Samir Joksimović19 iulie 2013, 14:11

    Rromii ursari au venit în România, de asemenea, din sudul Dunarii. Prezenta unui numar mai mare de elemente lexicale slave (preluate, probabil, de la populatii ce vorbeau limbile bulgara si/sau macedoneana), de tipul dïlgo “lung, lunga, lungi”, kúśma “caciula”,
    níśto “nimic”, ráno “dimineata”, zéleno “verde” etc., cât si a unor cuvinte ca vb. sborízel “a
    vorbi” - provenit, probabil, de la macedo-români (aromâni) - presupune o coabitare cu
    vorbitorii de limbi slave si de aromâna.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu sunt ursar! si sunt de loc din moldova,ma-r interesa istoria graiului ursaresc! TRADUCERE IN GRAI URSARESC li ma som ursaris[ ricinnari] hai som antarca moldova hai ineresizalman a chib romani[richinaritico]adica limba ursareasca!

      Ștergere
  24. imi bag pula in gura voastra de romanii spurcati.......cand spui romani tragi apa!!!!!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu in gura voastra de unguri spurcati .Sugeti pula.

      Ștergere
  25. Autorul acestui articol cred ca a gresit sursa...Rudarii reprezinta unsubgrup de etnie roma, clar. Acestia si-au pierdut limba datorita faptului ca au convietuit de-a lungul vremii cu romanii, nevand posibilitatea sa o mai practice.Ei se ocupau cu dulgheria, prelucrarea lemnului. RUSINE DAN si cum te-o mai chema, se pare ca esti un rasist nenorocit.Multi ditre rudari sunt educati, au studii superioare, unii chiar lucreaza la Comisia Europeana in zilele noastre. Ei au bani, case , masini scumpe, nu ca astea ar fi valori definitorii pentru acest neam, ci doar asa pentru cunostinta ta, ei sunt mult peste pleaba societatii din care fac parte si romanii.

    RăspundeţiȘtergere
  26. Because it refers to the language spoken by the Dacians, to give some examples of words from their language presumed.
    1. The river Marissia (in Latin) and Marissos (in Greek), is attested by ancient historians .
    In romanian word “MARE “ meaning big, great, water river is big , in proto-celt = MARA ,
    Old Irish: MA’ R, MO ‘R. Dacians probably say “MARISHA” or “ MARISHU” and now roumaniens “MURESHU”.
    2. The river HERASSU (in Greek), is attested by ancient historians. In Romanian word "SHIR" , "SHIRU " meaning “String”. In proto-celt “SRUTOS “= 'stream’ , Sanskrit =SRAS ,SRU.
    Dacians probably say “SHIRU” or “ SHIRIU” and now roumaniens “SIRIU”and “SIRET”. Because the Greeks had no sound “SH” and pronounce the sound X = CH =SH sound, so read
    SHERASU= HERASSU.
    3. “GENUCLA” dacians city , before the arrival of the Romans, Dacians said “GENUC” = knee , like language, Hittite =gienu, old English= cnēo ,knee, Ancient Greek =gonu, Sanskrit= janu, Illyrians=Genusus, German =kniu , Knie, Persian =zanu, Old Norse= kne, Avestan= znum,
    Gothic =kniu, and Celts=”Genu”. In romanian word “GENUC-LA, GENUC-LU “ meaning “GENUCHIUL” = knee . Observe and articulating words is made at the end of words “ .
    4. Dacian fortress “KAPI-DAVA” or “CAPI-DAUA” is a word formed from the word in romanian
    “CAP “ means “ head”, and the verb” to have” “D - AVA, D – AUA”. Before the coming of the Romans probably CAPIDAVA is the dacians city where are the leaders who led people, or where he was head of a Dacian god. The Greeks said that the leaders of Dacians is “ CAPILATI”, in Sanskrit= “CAPA-LA” , head, Latin = CAPUT, capitis , head.
    5. Romanians word “APA” , we find in Sanskrit =” APA”, Latin =AQUA, Latvian = UPA,
    proto- gal (Celt) = ABU, ABA, Greek spelling (ABA) a nymph. There are more Thracian names with the root “ab-ap” which must derive from IE * ap- 'water, river, Sanskrit = āpa 'waters ', Persian ab \'water\'. There are three designations of some ancient rivers of Dacia “N-APARIS” and
    “N- APOCA” and “APA” , rivers names with the same Daco-Thracian origin.
    Celts words : MARA,MORA,(Morava), SRUTOS,GENU,ABA, and
    dacians words: MARA, SHIRU, GENUC, APA.
    romanians words: MARE, SHIR, GENUNCHI, APA
    Because there is no time and space, we comment on other occasions, others words from the language of the Dacians. Source:

    RăspundeţiȘtergere

Comentarii recente

Recent Comments Widget